arrow-left arrow-right logo_ashoka share-email share-facebook share-googleplus share-twitter

Page Title

Cum am selectat primii Ashoka Fellows din România?

Categories:

by ashokaaustria

 

Timp de aproape 40 de ani Ashoka a identificat, selectat și susținut antreprenori sociali din întreaga lume să producă schimbări sistemice în domenii precum sănătate, educație, mediu, jurnalism, tehnologie, drepturile omului, violență domestică, sport, artă și altele. În ultimul an am desfășurat și în România procesul de selecție, numit Venture, iar rezultatul este unul mai îmbucurător decât de-am așteptat: 3 Ashoka Fellows români au fost aleși și s-au alăturat unei comunități de 3600 de Fellows din 93 de țări care au impact anual asupra a peste 834.115.000 beneficiari direcți. Și pentru că procesul este unul mai degrabă intern decât extern, am decis să prezentăm în acest articol cum a perceput și trăit întreaga echipă Ashoka România găsirea și selecția celor 3 Fellows.


Prima etapă – crearea unei baze de date cu posibili candidați

Fiind un proces migălos prin care doar puține persoane din lume ajung să treacă este foarte important să identificăm încă de la început cât mai mulți posibili candidați. Și în construcția listei lungi am folosit mai multe mecanisme, după cum ne mărturisește Ovidiu: “Cel mai mult apreciez în procesul de selecție faptul că o nominalizare poate veni de oriunde și oricând. Sarcina de a identifica acei oameni care schimbă lumea nu este ușoară și de aceea este important să fim deschiși către orice propunere. Și a dat roade, am strâns peste 30 de nominalizări datorită faptului că pe lângă selecția de nume din harta inovatorilor sociali, am strâns propuneri pe baza formularului online deschis în permanență și încă o serie de nume de la nominalizatorii Ashoka, oameni foarte cool care înțeleg filozofia noastră asupra ce înseamnă un Fellow.”

Pe baza listei lungi am început să facem o cercetare online în profunzime pentru fiecare candidat pentru a înțelege despre ce este munca acestuia și dacă există potențial de a fi Ashoka Fellow. Online-ul nu este niciodată de ajuns, dar pentru început ne-a dat destule informații cât să putem analiza persoanele în baza celor 5 criterii esențiale în proces. Despre aceste criterii ne împărtășește mai multe Ciprian:

“Ashoka Fellows sunt adevărate modele, care îi inspiră și pe alții să acționeze ca cetățeni activi și implicați, pentru a produce schimbări sociale și pentru a transforma lumea. În cadrul Ashoka avem 5 criterii principale testate și validate care ne arată capacitatea unui antreprenor social de a schimba lumea. În afara acestor 5 criterii am dezvoltat de-a lungul anilor și câteva caracteristici pe care candidații ar trebuie să le aibă: ne-implicare politică, o organizație sau companie incluzivă, capacitatea de a lucra pe ideea selectată pentru cel puțin 10 ani de la data selecției sau neutralitate ideologică.


A doua etapă – interviurile inițiale

După ce candidații trec de un prim filtru pus de noi, îi invităm pe candidați la o primă conversație de cunoaștere. Ovidiu a participat la multe astfel de conversații în ultimul an și ne mărturisește că “de multe ori site-urile organizațiilor nu-ți spun multe despre oamenii care fac treabă, despre motivația lor și pasiunea care-i mână. În ultimul an, în interviurile cu cei peste 20 de candidați am descoperit oameni care te emoționează prin dedicarea cu care își propun să creeze o lume mai bună altora și în același timp umili, simpli și sinceri. Am ajuns eu să primesc un duș rece și să văd România din perspectiva problemelor mari pe care le are în mai multe domenii decât credeam. Interviurile noastre nu sunt despre a testa abilități, competențe, ci creăm un spațiu deschis și prietenos în care vrem să înțelegem în profunzime filozofia omului din fața noastră față de problemele pe care le adresează prin munca lui. Nu ne interesează ce studii sau cursuri a urmat, dar poveștile persoanei despre viziunea ei despre lume, despre impact, despre schimbare, despre procesul personal prin care a trecut, sunt elementele cheie care ne ajută să vedem dacă poate fi Ashoka Fellow sau nu. Cel mai dificil este să-l faci pe cel din fața ta să vorbească despre el, nu despre munca sa, să se simtă confortabil să-ți povestească ce din experiențele lui personale l-au făcut să devină un agent al schimbării. Și asta este foarte important pentru că noi nu urmărim să susținem proiecte, ci oameni care în orice moment al vieții vor produce schimbări în societate. ”

 

În urma acestei prime conversații putem înțelege mult mai bine dacă ceea ce face candidatul poate fi în concordanță cu cele 5 criterii. De cele mai multe ori gândirea sistemică și caracterul de noutate al unei idei sunt elementele care decid la acest nivel dacă continuăm cu o persoană procesul sau nu. Urmează o serie nouă de interviuri cu acea persoană, mai în profunzime și în paralel pornim un proces de benchmarking prin care vrem să identificăm soluții asemănătoare celei pe care o dezvoltă candidatul. Dacă și în aceste etape suntem siguri că al nostru candidat are tot ce-i trebuie pentru a trece mai departe din proces, îl anunțăm oficial că vrem să fie un candidat și îi prezentăm pașii următori.

 

La nivel intern, următorul pas este ceea ce numim New Idea Call – o conversație cu un expert al procesului de Venture de pe alt continent, Second Opinion Interviewer, căruia îi prezentăm candidaturile în baza a 3 piloni: cum este munca candidatului o idee nouă și inovatoare, cum schimbă sisteme și cum poate fi replicată. Acest expert decide pe loc sau ulterior conversației dacă candidații merg sau nu mai departe.  Despre experiența de a pitch-ui munca unui candidat ne povestește Ovidiu: “5 minute în care îi prezinți lui Bill Carter, un om implicat în procese de selecție internaționale aproape de la începuturile Ashoka, cum schimbă lumea candidatul –  la asta se rezumă un new idea call. Și la final vine decizia din partea lui Bill, dacă candidatul merită să treacă în etapa următoare sau nu. Nu aveam vreo îndoială că persoana despre care prezint nu va trece de această etapă. În schimb stresul faptului că e prima oară când fac asta și miza la final de proces e de a alege primii Ashoka Fellows din România m-a făcut să pun multă presiune pe mine și să-mi setez discursul la un nivel de calitate ridicat. Partea frumoasă a fost că după ce am început să vorbesc despre candidat a dispărut orice emoție și am reușit să prezint coerent tot ce face acesta, iar decizia lui Bill a venit mai simplu decât mă așteptam.”  

 

Anul acesta am ajuns la New Idea Call cu 3 candidați și din fericire toți au trecut la următoarea etapă – pregătirea pentru panel.

 

A treia etapă – pregătirea pentru panel

Dacă etapa anterioară este scurtă și intensă, etapa aceasta este mai lungă și migăloasă. Finalitatea era prezența candidaților la un panel din care fac parte Second Opinion Interviewer și încă 3 alte persoane care evaluează candidatul în baza celor 5 criterii Ashoka. Până acolo procesul presupune mai mulți pași. În primul rând completarea de către candidați a unui formular mai complex despre activitatea lor, realizarea unor interviuri cu alte persoane experte în domeniile de activitate ale candidaților pentru a putea avea păreri obiective despre direcția în care se îndreaptă domeniile și care este valoare pe care o aduc candidații prin munca lor.

 

Pe baza acestor date și a unor cercetări și statistici am completat un panel package care conține informații despre problema și cauzele acesteia pe care le adresează candidații, ideea nouă a lor, strategia prin care o implementează, impactul atins, benchmarking-ul cu alte soluții existențe și concluziile interviurilor cu specialiștii.

 

Relația cu cei 3 candidați a continuat să se dezvolte și am început să-i pregătim pentru experiența de panel. Lucrul cu ei a fost o muncă personalizată, dar cu impact semnificativ asupra lor.

 

Despre acestă muncă ne spune mai multe Laura:  „Procesul de Venture nu este un proces de selecție clasic în care există un candidat și un juriu, ci oferă adevărate oportunități de creștere pentru candidat. Astfel, indiferent de rezultatul final, timpul petrecut de antreprenorul social în interviuri și conversații nu este irosit, ci mai degrabă investit într-o reflecție profundă asupra cauzelor problemei pe care o adresează, teoriei schimbării și strategiei. Nu în ultimul rând, analizăm împreună stilul de leadership personal și ce schimbări sunt necesare pentru ca soluția dezvoltată să poată prinde rădăcini adânci în societate și să răspundă cu adevărat acelor cauze și probleme. Odată ce echipa locală înțelege cum un posibil candidat răspunde criteriilor Fellowship-ului Ashoka, acesta devine partenerul și ambasadorul intern al candidatului. Prin diversele conversații, conexiuni și ateliere, îi oferă sprijinul și pregătirea necesare pentru a putea finaliza diferitele interviuri și etape intermediare cu succes. De exemplu, în România am organizat diferite workshopuri pe temă schimbării sistemice, raportării impactului social, finanțării hibride, dar și sesiuni individuale de lucru asupra propriului caz, în care am încercat să conturăm împreună un social business canvas axat pe schimbarea sistemică.”

 

A patra etapă – participarea la panel

Toată pregătirea cu candidații culminează cu acest panel. Până aici totul a fost un parteneriat, o colaborare. La panel însă, echipa Ashoka nu mai poate contribui cu nimic și mingea se mută cu totul în terenul candidaților care urmează să treacă printr-o serie de interviuri: primul cu Second Opinion Interviewer în urma căruia se mai trece un filtru decizional, iar dacă răspunsul este favorabil, în ziua următoare au loc 3 interviuri cu ceilalți membrii ai panelului. Etapa se încheie cu deliberarea panelului care decide dacă candidații întrunesc cele 5 criterii și dacă trec în etapa finală a procesului.

 

Experiența de a lua parte la interviurile paneliștilor cu candidații a fost una de neuitat și pentru echipa Ashoka, după cum ne spune Ciprian:

”Am avut ocazia în ultimii 12 ani să fac parte din panelurile de selecție a sute de candidați români și străini pentru diverse programe de leadership sau fellowship. Niciunul dintre acele interviuri nu m-ar fi pregătit pentru experiența Ashoka de interviu cu Second Opinion Interviewer. Cu o experiență de peste 35 de ani în procesele de selecție a Ashoka Fellows, Bill Carter este unul dintre cei mai impresionanți profesioniști pe care i-am cunoscut. În aproape 4 ore de interviu cu unul dintre candidați, Bill a reușit să creeze un spațiu de conversație sinceră între el și candidat. Au fost probabil zeci de momente în care aș fi vrut să pun întrebări dar echipa Ashoka prezentă avea numai rol de observator. Retrospectiv, probabil că puține din întrebările mele ar fi fost cu adevărat utile – a fost și pentru mine, dar și pentru candidat, o experiență de învățare pentru toată viața. Iar despre viață a fost mai mult de jumătate din acest interviu. În afară de chestiunile de impact social, scalare sau viziunea organizației candidatului, primele 2 ore au fost despre copilărie și parcursul personal și profesional până în prezent. M-am simțit adesea că stau lângă un ”ghost writer” care va scrie o biografie live despre acest viitor Ashoka Fellow. O parte semnificativă din ceea ce suntem, vrem și facem este strâns legata de copilărie și adolescență.

Interviul acesta, cu întrebări și conversații dificile dar într-o atmosferă relaxată, a fost urmat de o serie rapidă de 3 interviuri de 50 minute cu alți experți. 3 intervievatori din Marea Britanie, România și Ungaria cu lentile diferite de întrebări și experiențe diverse i-au făcut pe candidați să își spună, de fiecare dată, povestea altfel. Am avut ocazia să stau alături de unul dintre paneliști, Gabor Levai, în interviurile sale cu cei 3 candidați. Fiecare dintre ei a avut ocazia să își reanalizeze procesele financiare din spatele schimbării sociale pe care le produce și să ducă înapoi în organizațiile lor întrebări importante.

7 ore de interviuri cu 4 experți din țări și culturi organizaționale diferite pot părea obositoare. Cred însă că au fost 7 ore transformaționale pentru candidații din România și întrebările și răspunsurile pe care le-au luat cu ei înapoi în România i-au ajutat să își clarifice cred, multe din provocări.”

Iar despre deliberările panelului Corina își amintește: “Am avut deliberările în panel într-o duminică de mai, în Berlin. Țin minte dimineața zilei respective: totul era închis în Berlin, mai puțin gările, iar noi trebuia să ne întâlnim cu toți trei candidații români și membrii panelului, mai întâi pentru interviuri, apoi pentru procesul de deliberare. Eram disperată să găsesc o cafea și am avut noroc de un chioșc deschis în stația de metrou. M-am trezit instantaneu pentru marea zi ce avea să urmeze. Am stat la unele din interviuri, dar ce m-a impresionat cel mai profund a fost procesul de deliberare al tuturor intervievatorilor: deliberarea panel-ului, așa cum îi zicem noi. Bill Carter se întâlnea cu Dragoș Neacșu, un om de business român care vorbește puțin, dar când adresează o întrebare, știe din prima unde să lovească, cu Gabor Levai, un economist maghiar cu 20 de ani de experiență în sectorul financiar, și cu Ruth Ibegbuna, o Ashoka Fellow din Manchester, care a clădit RECLAIM, un program de leadership care crește mobilitatea socială a tinerilor și care a câștigat numeroase premii internaționale. Mi-era teamă pentru candidații noștri, căci știam că cei trei paneliști aveau să fie neîndurători. De la 9 la 13 au avut loc toate interviurile individuale, în care fiecare candidat a vorbit timp de o oră cu fiecare din membrii panel-ului. Bill i-a adunat apoi, în aceiași sală, pe Ruth, pe Dragoș și pe Gabor și a început să delibereze împreună cu ei. Panel-ul a început prin a nota pe o scară de la 1 la 3 candidații, pe fiecare din cele 5 criterii ale Ashoka. Noi, membrii echipei, nu aveam voie să scoatem un cuvânt să ne ajutăm candidații, putând doar să luăm notițe în tăcere. Bill Carter făcuse un tabel cu fiecare din cele cinci criterii: noutatea ideii, fibra etică a candidatului, caracterul antreprenorial, creativitatea și impactul social. Tresăream de satisfacție la fiecare notă de 1 și mă întristam la fiecare 2 sau 2,5. După ce au fost notați toți candidații pe toate cele cinci criterii de către toți cei trei membrii ai panelului, Bill a moderat o discuție pentru fiecare în parte pentru fiecare criteriu în parte. Am rămas uimită de profunzimea analizei pe care o făceau paneliștii. Cât de mare e impactul social atins? Dar cât de sistemic e? Ce șanse de scalare are? Cum a reușit candidatul să construiască coaliții ca să își maximizeze impactul? Își înțelege rolul în ecosistem? Din unghiuri diferite, fiecare panelist își exprima opinia. Trebuiau să ajungă la un consens, altminteri candidatul nu trecea în faza următoare a procesului de selecție. Dupa mai bine de două ore și ceva emoții, panel-ul s-a sfârșit. Panelul decisese: toți cei trei candidați români aveau să fie propuși Board-ului Global al Ashoka pentru a deveni Fellows.”

 

Spre bucuria noastră, toți cei 3 candidați au primit note bune din partea paneliștilor și au trecut în etapa următoare, analiza profilelor de către Board-ul Global. Dacă un candidat nu trece de această etapă, nu poate să mai repete procesul niciodată.

 

A cincea etapă – decizia Board-ului Global

Etapa aceasta este decisivă și presupune o muncă intensă de sinteză a informațiilor despre candidat într-un profil ce este citit de membrii Board-ului Global și doar pe baza acestui document iau decizia finală. Laura s-a ocupat de scrierea profilelor candidaților ce aveau să ajungă pe masa Board-ului Global al Ashoka. Ne impărtășește din experiența ei că: „În urma deliberării panelului, candidaturile ce sunt recomandate către bord ajung la acesta sub forma unui profil de circa 4 pagini ce include informații cheie asupra problemei, noii idei/soluții propuse, strategiei și impactului generat și nu în ultimul rând, persoanei care a dezvoltat acea soluție. După multe ore de interviuri și analize, echipa Ashoka trebuie să sintetizeze  informațiilor în doar patru pagini-o adevărată provocare. Textul nu este o nuvelă și nici o biografie, ci seamănă mai degrabă cu un document juridic care explică prin argumente clare și concise cum un anume candidat răspunde criteriilor Ashoka. Deseori ne punem întrebarea: „Dacă am muta această frază în alt context, pentru un candidat, ar avea sens?”. În caz afirmativ, știm că nu este o frază suficient de convingătoare. Boardul are experiența evaluării a mii de candidaturi din toată lumea, acumulând o incredibilă capacitate de a surprinde eventuale slăbiciuni și de a înțelege rapid potențialul unui candidat de a genera schimbare sistemică, dacă are la dispoziție toate informațiile necesare. De aceea, profilul trebuie să redea modul de gândire al unui candidat, iar impactul ideal asupra cititorului este acela de a fi în mod genuin bucuros și inspirat de existența și contribuția unui astfel de om în univers. O ultimă probă este întrebarea: „Dacă aș citi acest profil în 20 de ani, care este probabilitatea să am aceeași reacție pozitivă?”

 

Pe lângă profil, singura informație pe care o mai primesc membrii Board-ului sunt notițele din cadrul sesiunii de deliberare a panelului. Pentru că sunt zeci de candidați anual, îți “rezervi” din timp locurile pentru candidații tăi și trimiți profilurile. Despre ce se întâmplă mai departe ne mărturisește Corina: “După atâtea luni de zile de interviuri și emoții, candidații pe care ajungi să îi trimiți board-ului sunt ca și copiii tăi. Ar fi o lovitură majoră ca ei să nu treacă de ochiul critic al board-ului, deși acest lucru se întâmplă în destul de multe cazuri. Am fi luat-o, cred, foarte personal. Așa că, după ce ai trimis “pachețelul” cu candidatura către DC, stai ca pe ghimpi să primești Marele Răspuns. Durează uneori și câteva luni până board-ul ajunge la o decizie. Citisem rezumatul deliberărilor lor, care este public pentru tot staff-ul Ashoka, de fiecare dată când ei se reuniseră să discute candidaturile. Știam cât de profunde pot fi întrebările pe care și le pun și cât de adânc pot fi disecate profilele candidaților. Știam totodată și că mulți sunt respinși deși, sincer, toți acești oameni sunt un soi de eroi contemporani. Așteptam deci din moment în moment să primim răspunsul asupra celor trei candidaturi din România. Veneau concediile, fuseseră și câteva amânări la mijloc, nervii noștri erau întinși la maxim când, pam-pam, în mijlocul verii am primit răspunsul. Pariul riscant de a trimite către board trei candidați fusese un succes. Primii trei români deveniseră Ashoka Fellows!”

 

Așa s-a încheiat procesul anul acesta și ne bucurăm că încrederea girată celor 3 candidați s-a transpus în 3 noi Ashoka Fellows. Suntem convinși că ei vor avea o contribuție semnificativă la schimbările globale pozitive din perioada următoare și noi vom fi mereu alături de ei să-i susținem.

 

Noutăți de la Schimbă-Lume

Click aici pentru a te abona la newsletterul nostru

Newsletter - Ashoka România

Prin trimiterea acestui formular, recunoașteți și sunteți de acord ca datele dumneavoastră personale să fie procesate în afara SEE, așa cum este descris în Politica de Confidențialitate.